„Cum mă pregătesc pentru primirea Sfintei Împărtășanii?”

PROIECT DE ACTIVITATE CATEHETICĂ

 

„Cum mă pregătesc pentru primirea Sfintei Împărtășanii?”

 

Susținător: pr. Ștefanache Ioan

Parohia: „Sf.Nicolae” Lunca

Protopopiatul: Târgu Neamț

Metodă de învățare: Expunerea, Conversația

Metodă de evaluare: R.A.I.

Tipul activității: fixare și sistematizare

 

Scopul activității:

• Conștientizarea prețuirii constante a persoanei umane: suflet și trup;
• Dobândirea deprinderilor privind pregătirea corespunzătoare pentru primirea Sfintei Împărtășanii.
• Înțelegerea de către credincioși a importanței pregătirii în vederea primirii împărtășaniei.

 

 

SCENARIUL CATEHETIC

 

Organizarea activităţii.

 

• Organizarea spaţiului de lucru: materialele folosite vor fi : mese, scaune, foi şi pixuri pentru a nota credincioşii noutăţile survenite în timpul catehezei, etc.
• Salutul şi rugăciunea de început (Tatăl nostru).

 

 

Pregătirea aperceptivă.

Anul 2022 a fost declarat de către Sfântul Sinod al BOR Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț. 

 

Anunțarea temei.

Astăzi, cu ajutorul lui Dumnezeu,  vom învăța și ne vom reaminti câteva lucruri legate de ”Cum mă pregătesc pentru primirea Sfintei Împărtășanii?”, și ne vom axa pe momentele  importante  pregătitoare pentru primirea Sfintei Împărtășanii.

Ce denumiri mai are această Sfântă Taină?: Euharistie, Împãrtãsanie, Cuminecãturã, Cina Domnului, Frângerea pâinii.

 

 

Tratarea.

Definiţie şi etimologie.

  Cuvântul « Euharistie » vine din limba greacã si înseamnã « multumire » .        Este Sfânta Tainã prin care, sub forma pâinii si a vinului, credinciosul se împãrtãseste cu Trupul si Sângele Domnului, prezente în mod real prin prefacerea elementelor la Sfânta Liturghie. Este cea mai importantã dintre Sfintele Taine, în sensul cã, dacã prin celelalte Taine crestinul primeste harul divin într-un sens limitat, prin Sfânta Împãrtãsanie primeste însusi Izvorul harului, care este Hristos.

 

Când a fost instituită ?

Mântuitorul a instituit Sfânta Împărtăşanie la Cina cea de Taină, atât prin cuvinte, cât şi prin prima săvârşire a ei de către El Însuşi :« Luati mâncati, acesta este Trupul Meu…beti dintru acesta toti, acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru voi si pentru multi se varsã spre iertarea pãcatelor » (Matei 26, 26-28).

Când cuvântul Lui spune : Acesta este trupul Meu, să ascultăm și să credem și să vedem trupul Lui cu ochii sufletului. Hristos nu ne-a dat nouă ceva material, ci, în lucrurile materiale, toate sunt duhovnicești” ( Sf. Ioan  Gură de Aur, Omilia la Matei).

 

 

 

Ce dobândim ?

Esența Tainei Euharistiei o aflăm în cuvintele rostite de Mântuitorul Hristos când învăța în sinagoga de la Capernaum; tot atunci ne-a făcut cunoscute roadele binefăcătoare ale împărtășirii cu Trupul și cu Sângele Domnului nostru Iisus Hristos, adică dobândirea vieții veșnice, învierea în ziua de apoi și rămânerea cu Hristos.

 

 

   Temeiuri scripturistice.

„Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veți mânca trupul Fiului Omului și nu veți bea sângele Lui, nu veți avea viață în voi..Cel ce mănâncă trupul meu și bea sângele Meu are viață veșnică și eu Îl voi Învia în ziua cea de apoi.Trupul meu este adevărată mâncare și sângele meu, adevărată băutură.Cel ce mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu rămâne întru Mine și Eu întru el.Precum M-a trimis pe mine Tatăl cel viu și Eu viez pentru Tatăl, și cel ce Mă mănâncă pe Mine va trăi prin Mine.Aceasta este pâinea care s-a pogorât din cer, nu precum au mâncat părinții voștri mana și au murit.Cel ce mănâncă această pâine va trăi în veac”(IoanVI, 53-58).

„Să se cerceteze omul pe sine şi aşa să mănânce din pâine şi să bea din pahar. Căci cel ce mănăncă şi bea cu nevrednicie, va fi vinovat față de Trupul şi de Sângele Domnului. (ICorinteni 11, 28-30)

 

   Temeiurile Patristice.

„Gândește-te omule, de ce jertfă ai să te atingi și de ce masă ai să te apropii.Adu-ți aminte că deși ești pământ și cenușă, te împărtășești cu Trupul și Sângele lui Hristos” (Sf.Ioan Gură de Aur, Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți).

„Pentru Dumnezeiasca Împărtășanie nu se pregătește cineva schimbându-și hainele și spălându-se pe dinţi, ci cel mai important lucru este să se cerceteze pe sine însuși. Să vadă: simte Dumnezeiasca Împărtășire ca pe o necesitate? Este pregătit? Nu cumva există ceva care să-l împiedice să primească această Taină și nu s-a spovedit?”. Sf. Paisie Aghioritul

 

Prima etapă a pregatirii :

• Să includem în rânduiala noastră zilnică rugăciunea, iar când ne pregătim pentru împărtășit, citim rugăciunile  de dinainte și după Împărtășire.

De obicei citim rugăciunile de pregătire chiar înaintea Împărtășaniei și rugăciunile de mulțumire exact după primirea Împărtășaniei, iar după ce le citim, pur și simplu ne întoarcem la viața noastră obișnuită, dar prin rugăciunea continuă raportăm întreaga noastră viață la Sfintele primite.

• Ținem câteva zile de post. Câte ?
• Ne cerem iertare celor care le-am greșit și ne împăcăm unii cu alții.

Un preot venerabil, când a fost întrebat cum se poate duce o viață creștină în lume, a răspuns: "Pur și simplu prin amintirea neîncetată că mâine (sau poimâine, sau în câteva zile) voi primi Sfânta Împărtășanie... "

A doua etapă a pregatirii :

"Să se cerceteze însa omul pe sine și așa să mănânce din pâine și să bea din pahar" (I Corinteni XI, 28).

Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă să ne cercetăm sufletele noastre. Aceasta înseamnă să :

1.  vedem păcătoșenia și slăbiciunea noastră ;
2.  realizăm starea  de îndepărtare față de Dumnezeu ;
3.  trăim durerea și regretul cauzate de acea stare ;
4.  cerem iertarea și împăcarea, prin Taina Sfintei Spovedanii ;
5.  respingem răul ;
6.  vrem  reîntoarcerea la Dumnezeu, și, în cele din urmă,
7.  ne dorim Sfânta Împărtășanie pentru tămăduirea sufletului și a trupului.

Dar sufletul ajunge la această stare, care se numește pocaință, doar dacă devine conștient de  măreția lui Dumnezeu și se simte nevrednic de dragostea și Sfințenia Sa.

Cerem vederea păcatelor pentru că avem conștiința că suntem îndepărtați de Dumnezeu. Și vom depune păcatele pe care le vedem, în timpul spovedaniei, precum o greutate în fața Lui, având în același timp conștiinta acestei iubiri care șterge toate pșcatele. 

Un creștin ortodox mergea adesea să viziteze cimitirul spre a învața să folosească mai bine timpul. Și privind la morminte zicea: « Dacă acești morți ar putea să revină la viață, ce mult ar lucra ei pentru viața veșnică, iar eu, care dispun de atâta timp, ce fac pentru mântuirea mea? »

Toate acestea le depunem in fața Domnului și această spovedanie pe care nu am facut-o de mult timp ne va permite să cautăm în adâncul nostru, în subteranul inimii noastre, să aducem la suprafață ceea ce am vrut să ascundem, câteodată de mult timp.

A treia etapa a pregatirii :

Dorim să primim Împărtășania pentru ca Îl iubim pe Hristos și dorim mult să fim uniți cu El, Cel care "cu dor a dorit" să fie unit cu noi.

Iubirea și nimic altceva este aceea care face posibilă trecerea noastră peste abisul ce desparte creatura, de Creator, pe cel păcătos de Cel Sfânt, această lume de Împărăția lui Dumnezeu.

 

 

Recapitularea.

Se va folosi metoda R.A.I.(un joc de aruncare a unei mingi ușoare de la unul la altul cu punere de întrebări și primire de răspunsuri).

1. Înainte de a primi Sfânta Împărtășanie:
   1. Ne împăcăm cu ceilalți (cerem iertare de la cei pe care i-am supărat și iertăm pe cei care ne-au gresit).
   2.  Postim și ne rugăm.
   3. Ne cercetam sufletul .
   4. Ne spovedim (cu părere de rău și hotărârea de a pune început bun).
   5. Citim rugăciunile pentru Împărtășanie :
      • Canonul Sfintei Impărtașanii ;
      • Cele 12 rugăciuni ;
      • Canonul de pocăință către Domnul nostru Iisus Hristos ;
      • Canonul de pocăință către Îngerul păzitor ;
      • Paraclisul Maicii Domnului;

  6.         Renuntarea la pacate.      

  7. Înlocuirea păcatelor cu faptele bune.

• E important ca pregătirea pentru cuminecare să nu constituie o formalitate, ci un instrument;
• E important ca împărtăşirea să se producă odată cu hotărârea de a schimba în bine vieţuirea credinciosului.

 

 

 

Asocierea.

Sfântul Macarie Egipteanul afirmă că Duhul dumnezeiesc Se amestecă aşa de mult cu sîngele lui Hristos, încât cel ce îl bea pe acesta se adapă cu Însuşi Duhul Sfânt care se îmbibă în chip desăvârşit în suflet.

 

Generalizarea.

Sãvârșirea Sfintei Liturghii are ca obiect prefacerea darurilor în Dumnezeiescul Trup și Sânge al Domnului Hristos, iar ca scop sfințirea credincioșilor, care,  prin acestea, dobândesc iertarea pãcatelor si moștenirea împãrãției cerurilor.

Dumnezeu ne dã în dar toate cele sfinte, fãrã ca noi sã-i dãm nimic în schimb, însã El ne cere neapãrat sã ne facem vrednici de a le primi și a le pãstra, cãci nu face parte de sfințire decât celor ce s-au pregãtit în felul acesta.

Se cuvine deci ca, la primirea Sfintelor Taine, sã ne înfãțișãm pregãtiți și cu vrednicie.

 

Aplicarea.

Am să vă rog, ca acasă, să căutați și să găsiți și d-voastră texte scripturistice legate de tema prezentată și le vom discuta data viitoare.

Să încercăm acum a răspunde la câteva întrebări: de ce ne împărtășim? Unde? Când? Cât de des?  Pentru ce? Cum ne pregătim?  Răspunsurile sincere ne vor da indicii dacă suntem pe linia ortodoxă sau nu. Bine este ca aceste răspunsuri să-i fie mărturisite şi duhovnicului, care ne poate confirma (sau nu) dacă am înţeles rosturile, puterea şi binefacerile primirii Tainei Euharistiei..  

 

Rugăciunea de final „Cuvine-se cu adevărat...” și mulțumiri pentru participare.

 

 

Bibliografie:

1. Teologia Morală Ortodoxă,  EIBMO, Bucureşti, 1980, vol. II

2. Învăţătura de Credinţă Creştină Ortodoxă, Bucureşti, 1952

3.Branişte, Pr. Prof. Dr. Ene, Liturgica specială, Bucureşti, Ed. Lumea Credinţei, 2005.

4.Pruteanu, Ierom. Petru, Liturghia ortodoxă: istorie şi actualitate, ed. a II-a, Bucureşti, Ed. Sophia, 2013.